În anul 1834, William Henry Fox Talbot (1800 – 1877) crea imagini (negative) permanente folosind hârtie înmuiată în clorură de argint şi fixată cu o soluţie de sare. Imaginile pozitive erau rezultatul contactului acesteia cu o altă foaie tratată cu sare.Talbot a folosit noua descoperire pentru a crea imagini precise ale speciilor botanice.
Talbot ştia faptul că o metodă rapidă, permanentă şi exactă de producere
a imaginilor fotografice era aspiraţia supremă, iar în 1840 a descoperit soluţia: o expunere de câteva secunde, fără a lăsa nicio urmă asupra hârtiei tratate în mod chimic, lăsa totuşi imaginea care putea fi evidenţiată prin aplicarea unei “soluţii revelatoare” (o soluţie de acid galic). Descoperirea patentată în 1841 sub numele de “calotipie” (din grecescul “kalos”, însemnând “frumos”), a deschis noi posibilităţi pentru fotografie.
a imaginilor fotografice era aspiraţia supremă, iar în 1840 a descoperit soluţia: o expunere de câteva secunde, fără a lăsa nicio urmă asupra hârtiei tratate în mod chimic, lăsa totuşi imaginea care putea fi evidenţiată prin aplicarea unei “soluţii revelatoare” (o soluţie de acid galic). Descoperirea patentată în 1841 sub numele de “calotipie” (din grecescul “kalos”, însemnând “frumos”), a deschis noi posibilităţi pentru fotografie.
Pictorii de naturi statice includeau adeseori în compoziţiile lor cu fructe sau flori obiecte din sticlă sau cristal, ca o dovadă a virtuozităţii tehnice – a picta un obiect transparent, vizibil doar ca lumină reflectată şi refractată reprezenta o adevarată provocare.În imaginea alăturată, Talbot pare să demonstreze faptul că fotografia poate atinge culmi noi, prin intermediul noii tehnici, putând să surprindă nu doar un cristal, ci rafturi întregi, nefiind necesar niciun efort suplimentar.
Printre compoziţiile sale cele mai admirate – “The Open Door”, 1844, este o încercare de a crea o imagine fotografică în acord cu noul gust al britanicilor penru pictura olandeză de gen a secolului XVII.
